Tradiția Halloween-ului își are rădăcinile în vechea sărbătoare celtică numită Samhain, celebrată la finalul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie. Aceasta marca sfârșitul sezonului de recoltă și începutul anului nou celtic. Samhain era văzută ca o perioadă când liniile dintre lumea viilor și cea a morților se estompau, permițând spiritelor și fantomelor să traverseze în lumea celor vii. Celții credeau că prezența spiritelor poate facilita predicțiile preoților druizi despre viitor, acesta fiind un component vital într-o societate predominant agrară, dependentă de mediul natural.
Durante Samhain, druizii aprindeau focuri mari pentru a alunga spiritele rele și a atrage cele benefice. Oamenii se mascau în piei de animale și încercau să prezică viitorul unul altuia, acesta fiind un obicei care se presupune că stă la baza tradiției costumelor de Halloween. De asemenea, era un moment important pentru comunitate de a se aduna și de a sărbători împreună, pregătindu-se pentru venirea iernii lungi și întunecate.
Când imperiul Roman a cucerit teritoriile celtice, acestia au împletit sărbătorile păgâne celtice cu cele proprii. Feralia, un festival roman care avea loc în luna februarie și era dedicat comemorării morților, a fost combinat cu Samhain. Romanii de asemenea sărbătoreau Pomona, zeița fructelor și arborilor, a cărei simbol era mărul. Aceasta ar putea explica originea jocului „bobbing for apples” practicat în cadrul Halloween-ului.
Sărbătoarea Pomona adusă în mix de către romani a influențat și mai mult festivalul celtic, aducând un element nou culturii lor – venerarea naturii și a recoltelor, în special a pomilor fructiferi. Acesta era un nou nivel de celebrare a vieții și a recoltei, încorporat în tradițiile preexistente ale Samhain.
În secolul al VIII-lea, creștinismul a început să înlocuiască multe dintre vechele tradiții păgâne, inclusiv Samhain. Papa Grigore al III-lea a mutat sărbătoarea „Toți Sfinții”, cunoscută inițial ca All Hallows' Day, de la 13 mai la 1 noiembrie, o zi după Samhain. Următoarea zi, 2 noiembrie, a devenit All Souls’ Day – o zi pentru a onora morții. Astfel, tradițiile pagane de a marca finalul anului și începutul noului s-au întrepătruns cu credințele creștine.
În timpul sărbătorii creștine, obiceiurile s-au modificat. Lumânările aprinse și rugăciunile pentru morții pierduți au înlocuit focurile păgâne și ritualurile druidice. Acest amestec de tradiții a dus la crearea a ceea ce acum cunoaștem ca Halloween, cu elemente atât păgâne, cât și creștine.
Când imigranții europeni, în special cei din Irlanda și Scoția, au ajuns în America, au adus cu ei obiceiurile de Halloween. În contextul unei noi societăți, Halloween-ul a început să se schimbe. A adoptat elemente din alte culturi și s-a transformat într-un eveniment comunitar, cu parade și petreceri, departe de originile sale mai întunecate și mai serioase.
Conform legendei, Jack O’Lantern provine dintr-o veche legendă irlandeză despre un om numit Stingy Jack, care a înșelat diavolul și a fost condamnat să rătăcească pe Pământ cu o lampă făcută dintr-un nap. În America, napii au fost înlocuiți cu dovleci, deoarece erau mai abundenti și mai ușor de sculptat, dând naștere tradiției de a „sculpta dovleci”.
În secolul XX, Halloween-ul a fost transformat întocmai într-unul dintre cele mai mari evenimente comerciale din Statele Unite. Costumarea, distribuirea bomboanelor și decorarea casei au devenit activități standard, pe măsură ce sărbătoarea s-a globalizat. Astăzi, Halloween-ul este sărbătorit în diverse colțuri ale lumii, fiecare adăugând propriile influențe culturale și elemente unice în amestec.
Recenzii ale clienților
Nici o postare găsită