Introducere

Denumirea comună și denumirea științifică

Castravetele cornichon, cunoscut științific sub numele de Cucumis sativus, face parte din familia Cucurbitaceae, aceeași familie ca și pepenele verde sau dovlecelul.

Sezonul în care este disponibil

Castravetele cornichon este disponibil în principal în lunile de vară, de la începutul lunii iunie până la sfârșitul lui august, când condițiile climatice sunt ideale pentru creșterea lui.

Relevanța culturală, tradițională sau gastronomică în România sau în lume

În România, castraveții cornichon sunt apreciați pentru murături, constituind o parte esențială din preparatele tradiționale de iarnă. Internațional, sunt populari în bucătăriile franceză și germană, unde sunt folosiți în salate, tartine și ca garnitură în diverse feluri.

Descriere generală

Aspect (formă, culoare, textură)

Castravetele cornichon este mic și robust, cu o lungime de aproximativ 5-10 cm. Are o culoare verde intensă și o textură crocantă, cu buline mici albe sau ușor gălbui pe coajă.

Gust caracteristic

Are un gust proaspăt și ușor amărui, distinct față de castraveții obișnuiți, fiind ideal pentru a fi murat.

Tipul de ingredient

Castravetele cornichon este o legumă mult apreciată în gastronomie.

Unde se găsește

Este disponibil în piețele agroalimentare, în grădini personale și la producătorii locali de legume.

Valoare nutritivă

Componente-cheie

Castravetele cornichon este o sursă excelentă de vitamina K, vitamine din grupul B, fier, magneziu și fibre alimentare.

Beneficii pentru sănătate

Contribuie la menținerea sănătății sistemului digestiv, ajută la fortificarea sistemului imunitar și are efecte antioxidante și antiinflamatorii.

Recomandări de consum

Se recomandă consumul a 100-150 g de castraveți cornichon pe zi, în special în salate sau murături pentru a beneficia de toate avantajele lor nutritive.

Utilizări culinare

Moduri de preparare

Castraveții cornichon pot fi consumați cruzi, murati, în salate sau ca garnitură pentru diverse feluri principale.

Ce rețete tradiționale îl folosesc

În România, castraveții cornichon sunt folosiți în mod tradițional pentru a prepara murături pentru iarnă.

Ce tipuri de mâncăruri se potrivesc

Se potrivesc excelent în salate proaspete, sandvișuri sau ca garnitură pentru grătar.

Cu ce alte ingrediente merge bine

În combinatii cu ingrediente acide cum ar fi oțetul sau lămâia, dar și cu uleiuri aromatice și ierburi precum mărarul sau usturoiul.

Idei de rețete simple

Murături de castraveți cornichon

Ingredientele de bază: castraveți cornichon, apă, sare, zahăr, oțet, mărar, usturoi, frunze de vișin. Mod de preparare: Se spală bine castraveții, se asează în borcane împreună cu mărarul și usturoiul, se toarnă saramura fierbinte și se sigilează borcanele.

Tradiții, povești și utilizări alternative

Folosire populară sau în medicina tradițională

În medicina populară, castraveții cornichon sunt utilizați pentru proprietățile lor diuretice și detoxifiante.

Legende, superstiții sau tradiții locale

Există credința că murăturile de castraveți cornichon aduc sănătate și prosperitate în casă pe timpul iernii.

Utilizări alternative

Extractul de castraveți cornichon poate fi folosit în cosmetice, pentru tonifierea și hidratarea pielii.

Cum se păstrează corect

Durata medie de păstrare

Castraveții cornichon se pot păstra proaspeți în frigider pentru 1-2 săptămâni. Murăturile pot rezista până la un an.

Condiții ideale

Pentru păstrarea proaspătă, ideal este să fie ținuți într-un mediu răcoros și umed. Murăturile necesită un loc întunecos și răcoros.

Posibilități de conservare

Pe lângă murare, castraveții cornichon pot fi și congelați sau utilizați în prepararea de compoturi.

Contraindicații și atenționări

Cine ar trebui să evite consumul

Persoanele cu probleme gastrointestinale sau alergii la cucurbitacee ar trebui să evite consumul de castraveți cornichon.

Interacțiuni posibile cu medicamente

Consumul excesiv de castraveți cornichon murat poate interacționa cu medicamentele diuretice datorită conținutului ridicat de sare.

Riscuri la consumul excesiv

Consumul excesiv poate duce la dezechilibre electrolitice datorită conținutului mare de sodiu din murături.

Curiozități și fapte interesante

Originea istorică

Castravetele cornichon își are originea în Europa de Vest, unde a fost cultivat pentru prima dată pentru dimensiunea sa mică și gustul său intens.

Variante regionale sau internaționale

În diferite părți ale Europei, castraveții cornichon sunt utilizați în diverse feluri, adaptându-se la palatele locale și la tradițiile culinare.

Recorduri sau utilizări neobișnuite

Castraveții cornichon au fost folosiți în experimente de spațiu pentru studiul creșterii plantelor în condiții de microgravitație.