04/05/2025
Introducere
Denumirea comună și denumirea științifică
Tarhonul, cunoscut științific sub numele de Artemisia dracunculus, este o plantă aromatică apreciată pentru frunzele ei parfumate, utilizate frecvent în gastronomia europeană și în special în cea franceză. Sezonul în care este disponibil
Tarhonul este disponibil în special în perioada de vară, de la începutul lunii iunie până la sfârșitul lunii septembrie. Relevanța culturală, tradițională sau gastronomică în România sau în lume
În România, tarhonul este folosit mai ales pentru aromatizarea murăturilor și în prepararea unor sosuri pentru salate. În Franța, acesta este un ingredient cheie în amestecul de ierburi denumit "fines herbes" și este indispensabil în prepararea sosului béarnaise. Descriere generală
Aspect (formă, culoare, textură)
Tarhonul are tulpini drepte, frunzele sunt alungite, de un verde intens, cu o textură ușor aspră și sunt foarte aromate. Gust caracteristic
Gustul tarhonului este unic, o combinație de anason și vanilie, cu o ușoară notă de ierburi amare. Tipul de ingredient
Tarhonul este o plantă aromată utilizată predominant ca condiment în diverse preparate culinare. Unde se găsește
Poate fi găsit la piețele locale, în grădini particulare sau comercializat de producători locali specializați în cultivarea plantelor aromatice. Valoare nutritivă
Componente-cheie
Tarhonul este bogat în vitaminele A și C, și conține minerale importante, cum ar fi fierul. Beneficii pentru sănătate
Este recunoscut pentru proprietățile sale digestive și pentru ajutorul pe care îl oferă în stimularea apetitului. De asemenea, are proprietăți antioxidante. Recomandări de consum
Se recomandă utilizarea cu moderație datorită gustului său intens. Poate fi folosit la aromatizarea preparatelor culinare sau pentru a adăuga un plus de savori salatelor. Utilizări culinare
Moduri de preparare
Tarhonul este utilizat frecvent proaspăt sau uscat. Poate fi adăugat la finalul preparării unei mâncări pentru a conserva aroma sa puternică sau utilizat pentru a infuza uleiuri și oțeturi. Ce rețete tradiționale îl folosesc
În România, tarhonul este folosit pentru a aromatiza murăturile. Internațional, este esențial în sosul béarnaise și în diverse preparate din bucătăria franceză. Ce tipuri de mâncăruri se potrivesc
Se potrivește bine în supe, salate, la condimentarea cărnii de pui sau de pește și în sosurile pentru paste. Cu ce alte ingrediente merge bine
Tarhonul se asociază bine cu lămâie, usturoi, muștar și diverse tipuri de ulei. Idei de rețete simple
Sos Béarnaise
Ingrediente: gălbenușuri de ou, unt clarifiat, oțet, tarhon proaspăt, shallots, piper. Mod de preparare: Se reduce oțetul cu shallots și tarhon, apoi se emulsionează cu gălbenușurile și untul clarifiat până se obține un sos cremos. Salată cu pui și tarhon
Ingrediente: piept de pui, mix de salată verde, tarhon proaspăt, ulei de măsline, oțet balsamic. Mod de preparare: Se gătește pieptul de pui și se taie felii. Se amestecă cu salata verde și tarhon tocat, și se drege cu ulei de măsline și oțet balsamic. Tradiții, povești și utilizări alternative
Folosire populară sau în medicina tradițională
Tarhonul a fost utilizat în medicina populară pentru proprietățile sale digestive și pentru a stimula pofta de mâncare. Legende, superstiții sau tradiții locale
Există credințe că tarhonul aduce noroc și prosperitate în gospodăriile unde este plantat. Utilizări alternative
În afara bucătăriei, tarhonul poate fi folosit ca plantă companion în grădini, pentru a îndepărta dăunătorii de la alte culturi. Cum se păstrează corect
Durata medie de păstrare
Proaspăt, tarhonul se poate păstra între 5-7 zile în frigider, învelit într-un prosop umed. Condiții ideale
Pentru o păstrare mai îndelungată, tarhonul poate fi uscat sau congelat, sau poate fi pus la macerat în oțet pentru a face un oțet aromatizat. Possibilities of conservation
Poate fi conservat prin uscare sau congelare pentru a-i prelungi durata de viață și a-i păstra aromele. Contraindicații și atenționări
Cine ar trebui să evite consumul
Persoanele cu alergii la plante din familia Asteraceae ar trebui să evite consumul de tarhon. Interacțiuni posibile cu medicamente
Nu sunt cunoscute interacțiuni specifice cu medicamente, dar este recomandat consultul medical în cazul administrării concomitente cu alte tratamente. Riscuri la consumul excesiv
Consumul excesiv poate duce la reacții adverse gastrointestinale datorită naturii sale puternic aromatice. Curiozități și fapte interesante
Originea istorică
Tarhonul este originar din Siberia și Asia de Est, fiind adus în Europa în Evul Mediu. Variante regionale sau internaționale
Există două tipuri principale de tarhon: francez, care este mai blând și aromatic, și rusesc, care este mai intens și puțin amar. Recorduri sau utilizări neobișnuite
Tarhonul a fost utilizat în trecut ca ingredient în producerea lichiorurilor și ca medicament pentru tratamentul durerilor de stomac.